Pal Zileri este pentru mine un brand necunoscut, nu as fi
probat niciodata Viaggio d' Africa daca nu mi-ar fi fost daruit un
esantion. Parfumul face parte din colectia privata a brandului, fapt care ma
indeamna sa cred ca este un parfum facut cu mai multa straduinta decat altele.
Parfumul a fost recenzat mai ales de barbati caci pare a le fi predestinat. El, e drept, iese din sablonul olfactiv al parfumurilor masculine mainstream, dar, totusi, cred ca a fost mult supraapreciat in recenzii. Ma mir insa de supravaluarea lui caci barbatii apreciaza pozitiv mai ales parfumurile longevive si cu proiectie buna. Parfumul de fata este foarte discret, un fel de skin scent care are orice numai siaj nu. El a fost asemanat cu Bal d’Afrique de la Byredo si cu Vetiver Tonka de la Hermes, considerandu-se ca ar fi o varianta ieftina a acestora. Altii, mai putini, l-au comparat cu Infusion d’Iris de la casa Prada. Nu cunosc primele doua parfumuri, dar cu Infusion d’Iris nu seamana deloc. Faptul ca amandoua au iris intre note nu este suficient ca ele sa semene. Infusion d’Iris are un iris de calitate, este un parfum dens, cu prestanta, aristocratic. Parfumul aici in discutie este un fel de apa chioara in care s-a pus o imitatie jalnica de iris. Singurul frumos este inceputul parfumului. Notele de varf ale parfumului, dupa descrierea oficiala, ar trebui sa fie citrice. E drept, sunt ceva citrice, dar lipsite de ascutimea si prospetimea obisnuite. Sunt citrice blande care au o nuanta interesanta, usor gurmanda. Lumea zice ca ar mirosi a cafea. Mie imi miroase a crema de zahar ars si, foarte putin, a frunza de smochina. Parfumul este usor dulceag in faza asta. Foarte repede, in maxim 5 minute, parfumul intra intr-un fel de tacere, devine foarte discret, mirosind doar a iris cu nuante vagi de iasomie. Nu bate mai mult de 5 cm distanta de piele. Este apos si lasa o pelicula neplacuta pe piele, sclipitoare si usor lipicioasa, de parca ar avea glicerina in compozitie. Irisul, ulterior, va fi contaminat de vetiver, care il face murdar. Nu stiu ce vetiver de sinteza i-or fi pus, dar este de proasta calitate. El ar fi trebuit sa aduca ceva verde si proaspat parfumului, dar aduce numai ponoase. Singurul lucru bun pe care-l face vetiverul este ca reuseste sa-i dea putin zbor parfumului. In faza finala parfumul capata consistenta, dar este foarte dulce. Daca barbatii isi fac iluzia ca vor atrage vreun nasuc feminin cu Viaggio se inseala. Pot sa-l laude la infinit si sa-l poarte sanatosi, dar acesta nu este un parfum de calitate. Goana asta dupa ieftin, autoiluzionarea ca seamana cu nu stiu ce, dar e mult mai ieftin, este paguboasa. Ma indoiesc ca Hermes ar fi produs ceva comparabil cu apica asta parfumata facuta cu ingrediente de 2 lei. Daca tot cautam variante ieftine, un vetiver care miroase bine este cel de la Fragonard, incomparabil mai bun.
Parfumul a fost recenzat mai ales de barbati caci pare a le fi predestinat. El, e drept, iese din sablonul olfactiv al parfumurilor masculine mainstream, dar, totusi, cred ca a fost mult supraapreciat in recenzii. Ma mir insa de supravaluarea lui caci barbatii apreciaza pozitiv mai ales parfumurile longevive si cu proiectie buna. Parfumul de fata este foarte discret, un fel de skin scent care are orice numai siaj nu. El a fost asemanat cu Bal d’Afrique de la Byredo si cu Vetiver Tonka de la Hermes, considerandu-se ca ar fi o varianta ieftina a acestora. Altii, mai putini, l-au comparat cu Infusion d’Iris de la casa Prada. Nu cunosc primele doua parfumuri, dar cu Infusion d’Iris nu seamana deloc. Faptul ca amandoua au iris intre note nu este suficient ca ele sa semene. Infusion d’Iris are un iris de calitate, este un parfum dens, cu prestanta, aristocratic. Parfumul aici in discutie este un fel de apa chioara in care s-a pus o imitatie jalnica de iris. Singurul frumos este inceputul parfumului. Notele de varf ale parfumului, dupa descrierea oficiala, ar trebui sa fie citrice. E drept, sunt ceva citrice, dar lipsite de ascutimea si prospetimea obisnuite. Sunt citrice blande care au o nuanta interesanta, usor gurmanda. Lumea zice ca ar mirosi a cafea. Mie imi miroase a crema de zahar ars si, foarte putin, a frunza de smochina. Parfumul este usor dulceag in faza asta. Foarte repede, in maxim 5 minute, parfumul intra intr-un fel de tacere, devine foarte discret, mirosind doar a iris cu nuante vagi de iasomie. Nu bate mai mult de 5 cm distanta de piele. Este apos si lasa o pelicula neplacuta pe piele, sclipitoare si usor lipicioasa, de parca ar avea glicerina in compozitie. Irisul, ulterior, va fi contaminat de vetiver, care il face murdar. Nu stiu ce vetiver de sinteza i-or fi pus, dar este de proasta calitate. El ar fi trebuit sa aduca ceva verde si proaspat parfumului, dar aduce numai ponoase. Singurul lucru bun pe care-l face vetiverul este ca reuseste sa-i dea putin zbor parfumului. In faza finala parfumul capata consistenta, dar este foarte dulce. Daca barbatii isi fac iluzia ca vor atrage vreun nasuc feminin cu Viaggio se inseala. Pot sa-l laude la infinit si sa-l poarte sanatosi, dar acesta nu este un parfum de calitate. Goana asta dupa ieftin, autoiluzionarea ca seamana cu nu stiu ce, dar e mult mai ieftin, este paguboasa. Ma indoiesc ca Hermes ar fi produs ceva comparabil cu apica asta parfumata facuta cu ingrediente de 2 lei. Daca tot cautam variante ieftine, un vetiver care miroase bine este cel de la Fragonard, incomparabil mai bun.
Numele parfumului: Viaggio d'Africa
Casa: Pal zleri
Concentratie: EDT
An de aparitie: 2010
Creator:
Gen: masculin
Descriere oficiala:
note de varf: citrice
note de mijloc: iris, iasomie
note finale: vetiver, guaiac, cedru, boabe de tonka
Aprecieri personale
Intensitate: discret, cu siaj redus
Persistenta:
Flacon: vezi fotografia
Evaluare : 5,50-6/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.