M-au atras intotdeauna produsele traditionale, alea care
vin din istoria unei civilizatii. Faptul ca s-au facut vreme indelungata, ca secretul de
fabricatie a fost transmis din generatie in generatie, reprezinta pentru mine
un fel de garantie ca produsul este bine facut. Am fost curioasa sa incerc un
sapun negru african, mai ales ca acum se gaseste si in Romania. Sapunul se face
in tarile din vestul Africii, mai ales in Ghana si Nigeria unde, cu sprijin
englez sau american, femeile s-au organizat in cooperative unde il produc dupa
retetele lor traditionale.
Mai cunoscute sunt produsele firmelor Akamuti si Akoma, ambele din Ghana, care produc si unt de shea si alte produse de ingrijire. Dar mai sunt si altele. Procesul tehnologic este cam acelasi, indiferent de cooperativa producatoare, la fel mateiile prime de baza. Desigur ca sunt mai multe variatiuni pe aceeasi tema, sapunurile putand avea unele ingrediente de innobilare in plus. Sapunul, la prima vedere, pare a fi foarte primitiv in comparatie cu sapunurile europene, fie ele si facute in casa. Nu are nici cea mai ispititoare textura sau culoare. Desi se numeste negru, nu e chiar negru, este maroniu, culoarea insa poate varia intre bej inchis si maron. Culoarea si granulatia lui nu este omogena. Poate avea forme cilindrice, poate fi feliat din calup ca sapunurile noastre de casa sau poate fi oval. Oricum, este de dimensiuni destul de mari si ai crede ca este si greu. In realitate este neasteptat de usor in raport cu volumul. Este un sapun 100% natural, care foloseste pentru saponificare, in loc de obisnuita soda caustica, o lesie obtinuta prin arderea unor vegetale uscate: coji de banan pitic, pastai de cacao, frunze de la diversi palmieri. Cenusa obtinuta in urma combustiei se amesteca cu apa si apoi se filtreaza. In afara de aceasta lesie, sapunul contine un procent foarte ridicat de unt de shea (de obicei peste 50%), ulei de palmier si de cocos. Optional i se poate adauga miere, lamaie, aloe vera sau un colorant mirositor obtinut din lemn de santal. Sapunul spala foarte bine, produce o spuma destul de abundenta si lasa o piele moale si catifelata, fiind foarte emolient, bogat in glicerina. In Africa este folosit pentru intreg corpul, de la cap pana la picioare, incluzand aici si fata si parul. I se atribuie o serie de virtuti, cum ca te-ar vindeca de acnee si te-ar scapa de pete, inclusiv de cele de melanina, dar nu i-am verificat aceste virtuti. De spalat, insa, spala bine si merita sa-l incercati. Trebuie insa sa aveti mare grija de el caci, fiind moale si bogat in glicerina, absoarbe umezeala si apa si mediul umed il poate dezintegra rapid. Cred ca europeanul poate avea un singur repros major la acest produs : lipsa unui miros apetisant caci nu utilizeaza de obicei nici macar parfumante naturale. Miroase usor pamantos, dar este mai putin deranjant ca miros decat sapunul facut la noi in casa, la cald, din grasimi animale. In ceea ce pricste folosirea lui pentru spalarea parului, am mari rezerve. Am incercat sa-mi spal parul cu el, face spuma, dar fiind un sapun oarecum lipcios, mi l-a incurcat zdravan, asa ca a doua oara am aplicat un sampon solid din productie proprie, urmat, desigur, de o masca. Totusi, eu zic ca merita sa-l incercati, o experienta in plus nu strica. Pe fata si corp este OK. Grija la ochi caci ustura putin, dar nu mai mult decat in cazul sapunurilor industriale. Costa in jur de 30 de lei in Romania sau 4-6 euro la magazinele naturiste din Europa.
Mai cunoscute sunt produsele firmelor Akamuti si Akoma, ambele din Ghana, care produc si unt de shea si alte produse de ingrijire. Dar mai sunt si altele. Procesul tehnologic este cam acelasi, indiferent de cooperativa producatoare, la fel mateiile prime de baza. Desigur ca sunt mai multe variatiuni pe aceeasi tema, sapunurile putand avea unele ingrediente de innobilare in plus. Sapunul, la prima vedere, pare a fi foarte primitiv in comparatie cu sapunurile europene, fie ele si facute in casa. Nu are nici cea mai ispititoare textura sau culoare. Desi se numeste negru, nu e chiar negru, este maroniu, culoarea insa poate varia intre bej inchis si maron. Culoarea si granulatia lui nu este omogena. Poate avea forme cilindrice, poate fi feliat din calup ca sapunurile noastre de casa sau poate fi oval. Oricum, este de dimensiuni destul de mari si ai crede ca este si greu. In realitate este neasteptat de usor in raport cu volumul. Este un sapun 100% natural, care foloseste pentru saponificare, in loc de obisnuita soda caustica, o lesie obtinuta prin arderea unor vegetale uscate: coji de banan pitic, pastai de cacao, frunze de la diversi palmieri. Cenusa obtinuta in urma combustiei se amesteca cu apa si apoi se filtreaza. In afara de aceasta lesie, sapunul contine un procent foarte ridicat de unt de shea (de obicei peste 50%), ulei de palmier si de cocos. Optional i se poate adauga miere, lamaie, aloe vera sau un colorant mirositor obtinut din lemn de santal. Sapunul spala foarte bine, produce o spuma destul de abundenta si lasa o piele moale si catifelata, fiind foarte emolient, bogat in glicerina. In Africa este folosit pentru intreg corpul, de la cap pana la picioare, incluzand aici si fata si parul. I se atribuie o serie de virtuti, cum ca te-ar vindeca de acnee si te-ar scapa de pete, inclusiv de cele de melanina, dar nu i-am verificat aceste virtuti. De spalat, insa, spala bine si merita sa-l incercati. Trebuie insa sa aveti mare grija de el caci, fiind moale si bogat in glicerina, absoarbe umezeala si apa si mediul umed il poate dezintegra rapid. Cred ca europeanul poate avea un singur repros major la acest produs : lipsa unui miros apetisant caci nu utilizeaza de obicei nici macar parfumante naturale. Miroase usor pamantos, dar este mai putin deranjant ca miros decat sapunul facut la noi in casa, la cald, din grasimi animale. In ceea ce pricste folosirea lui pentru spalarea parului, am mari rezerve. Am incercat sa-mi spal parul cu el, face spuma, dar fiind un sapun oarecum lipcios, mi l-a incurcat zdravan, asa ca a doua oara am aplicat un sampon solid din productie proprie, urmat, desigur, de o masca. Totusi, eu zic ca merita sa-l incercati, o experienta in plus nu strica. Pe fata si corp este OK. Grija la ochi caci ustura putin, dar nu mai mult decat in cazul sapunurilor industriale. Costa in jur de 30 de lei in Romania sau 4-6 euro la magazinele naturiste din Europa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.