Iso E Super

Iso E Super este o substanta de sinteza magica care este frecvent folosita in parfumurile moderne, atat in cele feminine cat si in cele masculine.
Este aproape incolora, doar usor galbuie, cu un miros moale, catifelat, usor lemnos, adesea comparat cu mirosul cedrului. Substanta este si un fixativ bun, fiind simtita de obicei intre notele finale ale parfumului. Ca sa va puteti imagina cam cum miroase  ganditi-va la Light Blue de la Dolce&Gabbana si la Encre Noire, varianta masculina, de la Lalique. Substanta a fost descoperita in 1973, dar a fost utilizata in parfumuri abia din 1988. Printre primele parfumuri care au folosit-o au fost Fahrenheit/Dior (1988) si Tresor/Lancome (1990). Creatoarea lui Tresor, Sophia Grojsman il foloseste cel mai frecvent. Dupa 1990, folosirea lui Iso E Super s-a generalizat. Sunt multe parfumuri care il au in procente foarte mari : Terre d’Hermes, Kenzo Air, Perles de Lalique, Light Blue/ Dolce&Gabbana, Encre Noire/ Lalique, Declaration/ Cartier. Noi traim cu iluzia ca parfumurile de nisa folosesc ingrediente naturale care le justifica pretul ridicat, dar Iso E Super este prezent in parfumurile Serge Lutens (in proportie mai mare in Feminite du Bois), in multe dintre parfumurile lui Ormonde Jayne (Montabaco), in parfumurile lui Andy Tauer sau ale casei Juliette Has a Gun (Lady Vengeance, Calamity). Acestea sunt doar cateva exemple. Sunt putine parfumurile care il au trecut in lista oficiala de note, de obicei el este camuflat in ceea ce se numeste « nota lemnoasa », sau apare ca fiind cedru. Alteori (cititi notele de la Tresor) nici macar camuflat sub alta nota nu este, lipseste cu desavarsire. Uneori concentratiile de Iso din parfumuri au fost foarte mari, drept pentru care IFRA a restrictionat utilizarea lui la 21,4 % caci substanta poate deveni nociva daca se abuzeaza de ea. Exista un parfum, si el de nisa, in care creatia artistica consta in amestecarea alcoolului cu Iso E Super, Molecule 01/Escentric Molecules. Desigur ca ideea a fost geniala, financiar vorbind, numai ca noi dam  100 de euro pe un parfum zis de nisa care costa 5 euro. Totusi, parfumul a fascinat pe multa lume, drept pentru care sunt multi aceia care au dorit sa-si si-l produca singuri  in laboratorul incropit ad-hoc acasa. Am facut si eu din curiozitate combinatia, dar nu ma multumeste olfactiv, dupa cum nu mi-a spus nimic nici Molecule 01. Chiar Light Blue, parfum foarte popular in urma cu cativa ani, nu mi-a placut niciodata, chit ca el are o formula mai complexa. Unora le place insa, mai ales acelora care asteapta longevitate (in primul rand ) de la un parfum. Barbatii, de obicei, cand fac pe forumuri recenzii la parfumuri, nu uita sa vorbeasca despre proiectie si despre longevitate, uneori recenziile lor se reduc doar la atat. Asa se face ca parfumurile cu Iso si cu ambroxan, o alta substanta de sinteza minune, nelipsita din parfumurile masculine mainstream (de aia toate miros la fel in notele finale) se bucura de mare interes si de aprecieri pozitive. Dupa mine, Iso, fie el cat o fi de longeviv, a cam distrus poezia parfumului si a dus la parfumuri standardizate. Oricum, mi-a facut placere ca am stat cu el la un tete-a-tete, ca ne-am cunoscut, ca mi-am imbogatit cultura olfactiva, caci eram frustrata rau nestiind cum miroase in stare pura.